CONFERINŢA NAŢIONALĂ A NOILOR CODURI DIN ROMÂNIA, TIMIŞOARA – 27-28 MAI 2011: CUM A FOST

M-am întors ieri de la Conferinţa Noilor Coduri, care a avut loc la Universitatea de Vest – Timişoara, în perioada 27-28 mai 2011; am participat la secţiunea Drept Civil şi Procesual Civil. Discuţii şi prezentări foarte interesante au fost şi Drept Penal şi Procesual Penal. Despre eveniment se pot obţine informaţii suplimentare aici. Cred că participarea la o astfel de conferinţă este, dincolo de toate, o necesitate pentru orice practician, cel puţin. Organizarea de care s-a ocupat, cred, în special domnul decan al Facultăţii de Drept din cadrul UVT – Radu Motica, a fost una bună, având în vedere numărul mare de participanţi la care a trebuit să se facă faţă şi mai ales având în vedere că a fost prezentă elita lumii juridice din România. Noul Cod Civil şi Noul Cod de procedură civilă aduc modificări substanţiale, reorganizează dreptul. Din motive subiective care ţin de prestanţa, puterea mesajului, logica ideilor, talentul oratoric, ineditul prezentării şi forţa cuvântului celor care au susţinut comunicări la conferinţă, pot să spun că am rămas plăcut impresionat de următorii profesori şi/sau avocaţi/magistraţi: Stanciu D. Cărpenaru, Lucian Mihai, Florina Popa, Flavius Baias, Mircea Bob, Oana Ghiţă, Ştefan Lucaciuc, Gheorghe Florea, Liviu Zidaru, Claudiu Dinu şi Traian Briciu. Nu am putut să nu remarc, legat de criza/desfiinţarea dreptului comercial, într-un antagonism deosebit, din care sper să aibă dreptate primul, optimismul excelenţei sale – Stanciu D. Cărpenaru în sensul că dreptul comercial va supravieţui şi pesimismul profesorului Radu Catană (mult mai tânăr) în sensul că dreptul comercial va dispărea. Nu înainte de a expune punctual, într-o manieră total superficială şi subiectivă în sensul celor arătate mai sus, ce am reţinut din comunicările speakerilor de la conferinţă, trebuie să transmit şi să împărtăşesc ideea profesorului Flavius Baias: ”cred că temerea va fi învinsă de curiozitatea în cunoaşterea şi aplicarea noului cod civil”.

 

1. VALENTIN CONSTANTIN – Ideologia Noului Cod Civil

– s-a făcut critica interpretării legale, prin act normativ, în sensul că ea produce efecte ex tunc, iar nu ex nunc, aşa cum ar face revizuirea iar din punctul acesta de vedere prevederile NCC ar trebui să vorbească, de fapt, despre revizuire.

 

2. LUCIAN MIHAI – Aspecte noi privind apărarea drepturilor nepatrimoniale în reglementarea noului Cod civil

– drepturile nepatrimoniale reprezintă o transpunere trunchiată (din cauza intervenţiei parlamentarilor) a legislaţiei elveţiene în materie;

– dreptul la replică nu a fost reglementat, dar dispoziţiile din Legea Presei din 1974, deşi aparent căzute în caducitate, vor putea fi aplicate.

 

3. GHEORGHE PIPEREA – Concepţia monistă a noului Cod civil între intenţie şi realitate

– s-a criticat lipsa definiţiei exploatării întreprinderii, în scopul determinării clare a profesioniştilor;

– s-a ridicat întrebarea, la care probabil practica va găsi răspuns, dacă în categoria profesioniştilor intră şi liber profesioniştii (medici, notari, avocaţi etc.)

 

4. STANCIU D. CĂRPENARU – Comercianţii – profesioniştii întreprinderii comerciale în lumina Noului Cod Civil

– s-a susţinut ideea că definiţia comerciantului nu dispare, cum nu dispare nici dreptul comercial;

– articolul 8 din Legea de punere în aplicare a NCC defineşte în mod larg comerciantul;

– rămân în vigoare prevederile OG 9/2000 care fac diferenţă între dobânda legală pentru comercianţi şi cea pentru civili.

 

5. EUGEN CHELARU – Limitele juridice ale dreptului de proprietate în lumina noului Cod civil

– dreptul de trecere ia fiinţă dacă s-a exercitat timp de 10 ani fără voia proprietarului fondului aservit;

– se reglementează inalienabilitatea dreptului de proprietate, clauză revizuibilă pe cale judiciară; inalienabilitatea va indisponibiliza dreptul de proprietate asupra bunului imobil, prin menţiune în cartea funciară.

 

6. IRINA SFERDIAN – Observaţii asupra proprietăţii comune în noul Cod civil

– se reglementează partajul de folosinţă;

– actele de administrare presupun acordul unanim al coproprietarilor cu posibilitatea controlului judiciar în scopul eludării consimţământului proprietarului care nu poate/refuză în mod abuziv încheierea actului de administrare;

– se face o calificare a locaţiunilor;

– locaţiunile peste trei ani sunt acte de dispoziţie;

– acţiunea în revendicare poate fi exercitată de un singur coproprietar în folosul tuturor.

 

7. DAN C. TUDORACHE – Acţiunea în revendicare în noul Cod civil

– acţiunea în revendicare în contra posesorului poate fi exercitată direct şi împotriva detentorului precar al posesorului.

 

8. ION LULĂ – Observaţii asupra proprietăţii periodice în noul Cod civil

– proprietatea periodică nu este o coproprietate veritabilă;

– persoanele se substituie una în proprietatea alteia, succesiv în timp.

 

9. SEVASTIAN CERCEL – Aspecte noi în reglementarea dezmembrămintelor dreptului de proprietate privată în noul Cod civil

– se reglementează superficia şi uzufructul în materie comercială;

– uzufructul nu mai este un contract intuitu personae;

– dezmembrămintele trebuie să îmbrace forma autentică;

 

10. DAN CHIRICĂ – Fiducia în noul Cod civil

– fiducia liberalitate este interzisă;

– fiducia trebuie să îmbrace forma autentică pentru validitate (s-a făcut critica acestei soluţii legislative în condiţiile în care s-a arătat că în toate statele unde funcţionează deja fiducia, în proporţie de 90 % vizează fondurile de comerţ).

 

11. LIVIU POP – Clauza penală în textele noului Cod civil

– rezoluţiunea sau rezilierea nu au efect asupra clauzei penale;

– cuantumul penalităţii poate fi redus de judecător;

– la intervenţia domnului Traian Briciu, s-a arătat că clauza penală este stipulată doar în favoarea creditorului, iar nu şi a debitorului, prin urmare creditorul poate renunţa la această clauză.

 

12. FLORIN MANGU – Aspecte noi privind reglementarea răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia în noul Cod civil

– s-a stabilit răspunderea obiectivă pentru fapta altuia (din sală au fost intervenţii în sensul că de fapt, răspunderea este subiectivă, iar nu obiectivă);

– există egalitate de tratament între răspunderea pentru faptele minorului şi pentru faptele interzisului judecătoresc.

 

13. ADRIANA ALMĂŞAN – Încheierea contractului în reglementarea noului Cod civil

– se instituie răspunderea civilă pentru ruperea negocierilor premergătoare încheierii contractului;

– răspunderea civilă pentru ruperea negocierilor este delictuală sau contractuală, dacă a existat o convenţie de negociere între părţi.

 

14. FLORINA POPA – Garanţiile personale ale executării obligaţiilor în viziunea noului Cod civil

– sunt fi garanţii personale scrisoarea de garanţie şi scrisoarea de confort;

– fidejusiunea poate fi şi cu titlu oneros, aducând un câştig fidejusorului, va îmbrăca obligatoriu forma scrisă şi poate fi constituită chiar dacă debitorul nu este de acord;

– pot fi garantate şi obligaţii naturale.

 

15. MIRCEA BOB – Aspecte noi în materia transmisiunii moştenirii în cadrul noului Cod civil

– acceptarea moştenirii va fi doar sub beneficiu de inventar; practic se elimină un asemenea tip de acceptare şi acceptarea pură şi simplă va presupune că nu se va face o confuziune de patrimonii între cel al lui de cujus şi cel al succesorului său;

– se introduce instituţia neacceptării succesiunii, care nu are semnificaţia renunţării la succesiune.

 

16. LUCIAN SĂULEANU – Asocierea în participaţie în noul Cod civil

– asocierea în participaţiune poate avea loc şi între necomercianţi.

 

17. OANA GHIŢĂ – Divorţul în reglementarea noului Cod civil

– divorţul prin acord are loc fără nicio altă condiţie;

– divorţul poate avea loc dacă au trecut doi ani de separaţie în fapt, în lipsă de culpă;

– divorţul din culpă poate avea loc oricând;

– numele dobândit în timpul căsătoriei va putea fi păstrat şi în scopul protejării intereselor superioare al copilului;

– nerespectarea termenului de 30 de zile în materia divorţului administrativ, atrage, în opinia autoarei, nulitatea relativă a divorţului;

– în cazul în care reclamantul care a cerut divorţul din culpa exclusivă a pârâtului, decedează în timpul procesului, acţiunea poate fi continuată de succesorii acestuia, iar dacă se va constata culpa exclusivă a pârâtului, divorţul va produce efecte de la data introducerii acţiunii.

 

18. PAUL BUGLEA – Aspecte de drept internaţional privat în noul Cod civil

– se abrogă legea nr. 105/1992 dar este preluată, în mare parte, în NCC;

– părţile pot să aleagă legea aplicabilă divorţului;

– se defineşte reşedinţa obişnuită, legea aplicabilă fiind cea a reşedinţei obişnuite; reşedinţa obişnuită nu presupune îndeplinirea unor condiţii înregistrare la autorităţi.

 

19. LIGIA CĂTUNA – Aspecte privind procesul civil internaţional în noul Cod de procedură civilă

– s-a opinat că excepţia de litispendenţă internaţională este una absolută şi dilatorie, iar procesul trebuie suspendat din oficiu.

 

20. CLAUDIA ROŞU – Judecata în procedura arbitrală în noul Cod de procedură civilă

– eventualele taxe plătite în arbitraj sunt valabile şi în instanţă, dacă se declină competenţa;

– martorii pot fi audiaţi şi la domiciliul lor sau printr-o listă de întrebări transmisă acestora;

– unele litigii la care participă persoane de drept public, pot fi supuse arbitrajului;

 

21. ANDREI SĂVESCU – Conţinutul juridic al noţiunii ,, pagină de internet” în noul Cod civil

– s-a ridicat întrebarea cum se face proba paginii de internet.

 

22. ŞTEFAN LUCACIUC – Simplificarea şi eficientizarea executării silite

– se sporeşte rolul MIRA în executarea silită prin obligativitatea concursului la identificarea bunurilor debitorului;

– în scopul executării silite, accesul la informaţiile OCPI şi ORC va fi gratuit;

– sunt reglementate expres titlurile executorii de drept, şi titlurile care trebuie învestite cu formulă executorie;

– se reglementează expres că învestirea cu formulă executorie se face în camera de consiliu;

– domnul Marian Nicolae a precizat că procedura învestirii cu formulă executorie şi cea a încuviinţării executării silite se vor contopi şi că se va extinde competenţa organului de executare la nivel naţional.

 

23. DANIEL GHIŢĂ – Aspecte noi privind competenţa instanţelor judecătoreşti în noul Cod de procedură civilă

– tribunalul va avea competenţă generală, în scopul ajungerii cât mai rapide şi eficiente, în recurs, la ÎCCJ;

– judecătoria devine instanţă de excepţie;

– dacă parte în dosar este un judecător de la instanţa unde are loc procesul, se poate invoca o excepţie procesuală în urma căreia în mod obligatoriu se declină cauza spre o altă instanţă ierarhic egală, din raza teritorială a curţii de apel unde are loc litigiul;

– dispare noţiunea de prima zi de înfăţişare.

 

24. GHEORGHE FLOREA – Regimul nulităţii actelor de procedură în sistemul noului Cod de procedura civilă

– se clasifică nulităţile;

– se reglementează noi principii de drept procesual (cum ar fi principiul procesului echitabil şi principiul soluţionării procesului într-un termen rezonabil şi previzibil);

– intervenind, domnul Traian Briciu a precizat că trebuie să existe acordul tuturor părţilor ca modificarea acţiunii de către reclamant, după primul termen de judecată la care a fost citat, să poată fi primită.

 

25. LIVIU ZIDARU – Căile de atac din perspectiva noului Cod de procedura civilă

– în cazul recalificării căii de atac, va curge un nou termen de atac, după ce se va comunica hotărârea prin care s-a modificat calea de atac;

– se poate exercita apelul şi în privinţa considerentelor din hotărâre;

– toate hotărârile se vor ataca prin apel, instanţa care dă hotărârea fiind obligată să arate care este instanţa unde se depune apelul;

– s-a suprimat recursul hibrid de la actualul art. 3041 C.proc.civ.;+

– termenul de apel şi de motivare a apelului este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii;

– intimatul poate depune întâmpinare în termen de 15 zile de la comunicarea apelului;

– apelantul poate răspunde la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, şi numai apoi se acordă termen;

– se extinde efectul devolutiv al apelului;

– după anularea hotărârii apelate, regula este că se evocă fondul de instanţa de apel;

– în caz de minus petita, apelantul este obligat să facă cerere de completare a dispozitivului;

– se introduce recursul în casaţie, ÎCCJ având competenţă de drept comun în materia recursului;

– termenul de recurs şi procedura premergătoare este la fel ca cea de la apel, cu unele nuanţări;

– procedura în recurs este preponderent scrisă, iar nu orală;

– există un complet de filtru, care analizează admisibilitatea recursului, inclusiv din punct de vedere formal;

– recursul este eminamente o cale extraordinară de atac;

– în recurs, în caz de admitere, soluţia va fi doar de casare, nu se poate modifica vreo hotărâre în recurs;

– casarea are efecte şi asupra măsurilor asigurătorii şi de executare vremelnică, în sensul că le desfiinţează;

 

26. LUCIAN LĂPĂDAT – Rolul judecătorului în lumina prevederilor noului Cod de procedură civilă

– se instituie regula termenului de pe o zi pe altă, alte termene vor putea fi acordate doar în situaţii excepţionale.

 

27. CLAUDIU DINU – Aspecte noi privind procedurile speciale în procesul civil

– ordonanţei preşedinţiale i se adaugă o nouă condiţie, cea a cercetării aparenţei în drept;

– se instituie o procedură specială, la nivel de judecătorie, pentru cererile sub 10.000 de lei;

– în cazul evacuării, reglementată expres, citarea pârâtului se va face în mod obligatoriu la imobilul ocupat, iar dacă acesta nu este găsit, citaţia se va afişa pe uşa imobilului; s-a ridicat problema îndeplinirii procedurii de citare în cazul în care imobilul ocupat este un teren;

– se introduce procedura specială a cererii de uzucapiune şi de înscriere a acesteia, urmând ca, printre condiţiile de admisibilitate, să fie şi depunerea unui istoric de rol fiscal şi a unei documentaţii cadastrale pentru imobil;

– cauţiunea judiciară va putea fi ”depusă” şi pin intermediul unor instrumente financiare, garanţii reale, garanţii personale, însă doar cu acceptul creditorului.

 

28. TRAIAN BRICIU – O nouă viziune privind judecata în faţa primei instanţe conform noului Cod de procedură civilă

– cercetarea judecătorească are loc în camera de consiliu;

– uneori şi dezbaterile au loc în camera de consiliu;

– autorul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de şansele intrării în vigoare a NCPC, faţă de lipsa logisticii necesare, în special a încăperilor.