martie 12

10 ASPECTE ALE DENUNŢULUI DEPUS LA DNA PRIVIND REFUZUL ANAF DE A RESTITUI TAXA AUTO INTEGRAL

Marţi, 07.03.2017, pentru un număr de 9 clienţi însumând 11 dosare de executare silită am depus la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa un denunţ în ceea ce priveşte refuzul/abuzul ANAF/DGRFP GALAŢI/AJFP Constanţa şi trezoreriile aferente de a face plata integrală şi de îndată a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti în materia taxelor auto. Particularităţile sunt:

1. Este vorba despre sentinţe definitive în materia taxei auto în mai multe variante anterioare timbrului de mediu.

2. În toate dosarele soluţia a rămas definitivă după intrarea în vigoare a art. XV din OUG nr. 8/2014.

3. Executările silite au fost demarate în 2014/2015 deşi actul normativ de la punctul 2 interzicea sau suspenda orice executare silită.

4. Contestaţiile la executare ale ANAF-ului au fost respinse definitiv (după ce majoritatea dosarelor au fost suspendate până la soluţionarea cauzelor reunite Câmpean/Ciup de către CJUE).

5. În majoritatea dosarelor de executare silită s-a validat definitiv şi poprirea sumelor şi a accesoriilor lor direct asupra Trezoreriei Constanţa/Eforie (în câteva urmează definitivarea).

6. Deşi la 30.06.2016 CJUE a stabilit prin hotărârea de la punctul 4 cât se poate de clar că nu se poate accepta eşalonarea de la punctul 2 iar de la 01.02.2017 OUG nr. 9/2013 în care era prevăzută o altă eşalonare (la cerere) este abrogată, ANAF refuză în continuare să plătească deşi este executat silit, indiferent dacă este validată definitiv poprirea sau nu. În unele dosare, mai precis cele unde a fost poprită definitiv Trezoreria Eforie, s-a făcut o plată parţial, tot în ideea de eşalonare. În continuare, ANAF face noi contestaţii, astfel ajungându-se de la un simplu dosar de executare la minim 3 procese, în unele cazuri ajungându-se şi la 5. În toate aceste dosare, ANAF este scutit de la plata taxei judiciare de timbru. Unde s-a pierdut în primă fază la fond, denunţătorii au fost obligaţi să achite această taxă

7. Denunţul vizează atât persoanele juridice (ANAF, DGRFP, AJFP) cât şi persoanele fizice care au efectuat (sau nu) acte în aceste speţe. Persoanele fizice nu au fost nominalizate.

8. Competenţa de urmărire penală este a DNA-ului, fapta fiind abuzul în serviciu în forma agravată de la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000.

9. Folosul necuvenit pe care ANAF/Statul Român îl obţine sunt sumele refuzate la restituire/plată.

10. Persoanele juridice de drept public pot şi trebuie să răspundă penal, conform art. 135 alin. (2) din Codul Penal.

În loc de concluzii, sperăm ca acesta să fie momentul în care DNA-ul să se preocupe şi de drepturile individuale, efective, concret afectate/desfiinţate de către ANAF, deoarece denunţătorii din speţă sunt „furaţi” în mod nemijlocit de către ANAF, în pofida zecilor de hotărâri judecătoreşti care s-au dat în favoarea acestora şi care obligă ANAF-ul la plata efectivă a sumelor de bani prelevate de către acesta în mod ilegal cu titlu de taxă auto.

noiembrie 8

CURTEA DE APEL CONSTANŢA DISPUNE RESTITUIREA TIMBRULUI DE MEDIU. SOLUŢIA ESTE DEFINITIVĂ

Luni, 07.11.2016, aflată în judecarea unei speţe în care recurenta a fost reprezentată de avocatul Viorel Papu, admiţând cererea de recurs, după ce la fond dosarul fusese pierdut iar în recurs suspendat până la soluţionarea de către CJUE a cauzei Budişan, Curtea de Apel Constanţa a dispus admiterea acţiunii iniţiale şi obligarea ANAF-ului la restituirea timbrului de mediu prelevat nelegal, precum şi la plata dobânzii legale fiscale calculată de la data plăţii şi până la restituirea efectivă precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Ceea ce a făcut în esenţă Curtea de Apel Constanţa, a fost doar să îşi îndeplinească obligaţia de a respecta decizia pe care CJUE a proununţat-o în cauza Budişan.

ATENŢIE: astfel de acţiuni se pot admite doar pentru autovehicule înmatriculate ultima dată pe teritoriul oricărui stat membru UE (altul decât România), înainte de a fi înmatriculate în România.

iulie 14

CURTEA DE APEL CONSTANŢA DISPUNE ÎNMATRICULAREA FĂRĂ PLATA TAXEI AUTO (TIMBRUL DE MEDIU)

Într-o speţă, judecând recursul reclamantei, Curtea de Apel Constanţa a admis cererea de recurs şi a obligat Instituţia Prefectului – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Constanţa la înmatricularea autoturismului în discuţie fără plata timbrului de mediu. Deşi conţine o eroare materială, soluţia este definitivă.

Este de precizat că, în sfârşit, Curtea de Apel Constanţa, după o perioadă de mai bine de 3 ani, a înţeles, a acceptat şi a aplicat în mod direct cauza Budişan c. României, în sensul că timbrul de mediu este discriminatoriu şi nu satisface cerinţele Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene.

iunie 30

CJUE SE OPUNE EŞALONĂRII PLĂŢII TAXEI AUTO STABILITĂ PRIN HOTĂRÂRI JUDECĂTOREŞTI (UPDATE)

Azi, 30.06.2016, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cauzele reunite Ciup şi Câmpean, a stabilit că prevederile art. XV din OUG nr. 8/2014 contravin principiilor cooperării loiale, echivalenţei şi efectivităţii stabilite de dreptul Uniunii Europene. Prin art. XV din OUG nr. 8/2014 s-a dispus eşalonarea pe o durată de 5 ani a plăţii tuturor taxelor auto la care ANAF-ul a fost obligat prin hotărâri judecătoreşti şi suspendarea de drept a oricărei executări silite a unor astfel de hotărâri.

Particularităţile celor două decizii date azi de CJUE sunt:
– preşedintele completului de judecată a fost doamna judecător Camelia Toader;
– doamna Silvia Ciup sesizase şi Curtea Constituţională a României în privinţa neconstituţionalităţii articolului indicat, în special în privinţa dreptului naţional din Constituţie, nu numai a celui comunitar din Constituţie, însă i-a fost respinsă excepţia neconstituţionalităţii;
– se creează un conflict jurisprudenţial cu iz comunitar între CCR şi CJUE.

Particularităţile judiciare sunt:
– instanţele naţionale, care în ultimii doi-trei ani au uitat că sunt primele instanţe comunitare, vor fi obligate să aplice aceste decizii CJUE, cu toate că deciziile CEDO aplicabile acestei situaţii nu le convinseseră pe unele;
– executările silite începute vor putea continua nestingherit sau vor putea fi începute noi executări;
– regretabil, spre deosebire de CCR în decizia Ciup, CJUE în decizia Ciup a înţeles să apere inclusiv justiţia română şi să redea vigoarea hotărârilor judecătoreşti de care înşişi unii judecători s-au lepădat.

UPDATE: Tribunalul Constanţa s-a conformat deciziei date de CJUE şi ieri, 15.09.2016, în două cauze, în judecarea cererilor de apel ale creditorilor-contribuabili, admiţând apelurile, a validat poprirea terţului Trezoreria Constanţa pentru întreaga sumă (actualizată) datorată cu titlu de „taxă auto” şi cheltuieli. În consecinţă, Trezoreria este obligată prin hotărâre definitivă să plătească sumele totale creditorilor.

mai 30

(UPDATE – SOLUŢIA ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE ÎN PROBLEMA TERENURILOR „DE LA AGIGEA”) TRIBUNALUL CONSTANŢA SESIZEAZĂ ÎCCJ PENTRU PRONUNŢAREA UNEI HP ÎN MATERIA FONDULUI FUNCIAR

UPDATE, 08.11.2016: prin Decizia nr. 39/2016, dată în dezlegarea unor chestiuni de drept, ÎCCJ a decis că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul poate fi îndeplinită ulterior emiterii titlului de proprietate, neîndeplinirea acesteia atrăgând sancţiunea specifică prevăzută de dispoziţiile art. 49 din aceeaşi lege”.

Ce trebuie reţinut din această dezlegare de drept sunt următoarele:

– toate procesele intentate de primarul Cîrjaliu Cristian-Maricel împotriva persoanelor care nu şi-au stabilit domiciliul în raza teritorială a comunei Agigea ulterior dobândirii dreptului de proprietate vor fi pierdute de acesta;

– urmare a celor două memorii formulate de Viorel Papu – Cabinet de Avocat, Tribunalul Constanţa a admis sesizările de trimitere a problemei de drept la ÎCCJ, în contextul în care marea parte a judecătorilor Tribunalului constatau nulitatea absolută a titlului de proprietate ca urmare a neîndeplinirii condiţiei stabilirii domiciliului în raza comunei Agigea şi astfel, oamenii pierdeau definitiv drepul de proprietate;

– astfel, datorită celor două memorii, dezlegarea de drept devine obligatorie în toate celelalte zeci de dosare aflate în stadiul procesual fond ori apel;

– este foarte important ca pârâţii să îşi angajeze avocat, deoarece există remedii la acţiunile promovate de Cîrjaliu Cristian-Maricel.

– decizia de mai sus se va aplica şi oricăror alte procese pe aceeaşi temă intentate oriunde în România.

UPDATE, 25.10.2016: raportul magistratului asistent, aferent hotărârii prealabile care va fi dată în 07.11.2016 de către ÎCCJ, este în sensul celor susţinute de noi, anume că în speţă este vorba despre o condiţie rezolutorie legală iar nu despre nulitate absolută. Raportul îl găsiţi aici.

POSTAREA INIŢIALĂ, 30.05.2016:
Ca urmare a memoriului intimatului-pârât persoană fizică, Tribunalul Constanţa, în şedinţa completului Apel Civil 4 din 26.05.2015, a apreciat că se impune sesizarea ÎCCJ în privinţa următoarei chestiuni de drept: care este sancţiunea civilă care intervine în cazul în care persoana în favoarea căreia s-a constituit dreptul de proprietate în baza actualului art. 21 din Legea 18/1991, nu îşi stabileşte ulterior domiciliul în raza teritorială a localităţii unde a primit terenul – nulitatea absolută sau împlinirea condiţiei rezolutorii legale?

Necesitatea adresării acestei întrebări către ÎCCJ vine din practica neunitară de la nivelul Secţiei I Civile a Tribunalului Constanţa în această privinţă, în contextul existenţei a unui calup de câteva zeci de dosare în care reclamantul Primarul Comunei Agigea a solicitat constatarea nulităţii absolute a mai multor titluri de proprietate deoarece proprietarii nu şi-au stabilit domiciliul în comuna Agigea ulterior emiterii titlului. În majoritatea cazurilor, acţiunea este depusă la mai bine de 20 de ani de la emiterea titlului de proprietate. În contextul practicii neunitare, există deja câteva soluţii în care unele persoane fizice au pierdut definitiv dreptul de proprietate iar altele au rămas în continuare cu acesta neatins, speţele fiind identice din punct de vedere juridic. Totodată, este de precizat că la nivelul Judecătoriei Constanţa, toate cererile de acest tip ale Primarului Comunei Agigea au fost respinse ca nefondate.

Incidentă în acest context este şi Decizia nr. 202/2005 a Curţii Constituţionale a României care, prin respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 49 alin. (2) din Legea 18/1991, a clarificat caracterul sancţiunii care intervine în cazul în care cel în favoarea căruia s-a constituit dreptul de proprietate, nu şi-a stabilit ulterior domiciliul acolo unde a primit terenul, în sensul că este vorba despre împlinirea condiţiei rezolutorii legale.

Totuşi, decizia CCR este dată într-un alt context şi este una de respingere, nu de admitere. Cu toate acestea, este un solid punct de reper pentru ÎCCJ.

aprilie 14

CJUE DECLARĂ CA FIIND DISCRIMINATORIE LEGEA NR. 9/2012 ÎN VARIANTA NESUSPENDATĂ (TAXA PENTRU EMISIILE POLUANTE)

Azi, 14.04.2015, soluţionând cauza Manea, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că este comunitară prelevarea unei taxe speciale aplicată cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate în România asupra unui autovehicul, taxă aplicată atât autovehiculelor de ocazie din afara României cât şi celor de ocazie de pe teritoriul României pentru care nu s-a plătit vreuna din variantele vechi ale acestei taxe. Practic, CJUE reia ideea că statele membre sunt libere să îşi stabilească propriile reglementări fiscale câtă vreme acestea nu contravin dispoziţiilor comunitare.

Mai important este că, în egală măsură, CJUE a statuat că este necomunitară dispoziţia naţională prin care în contextul reglementării de mai sus, autovehiculele de ocazie de pe teritoriul României pentru care s-a achitat vreuna din variantele vechi ale taxei, sunt scutite la plata taxei noi.

Este, în esenţă, ceea ce s-a tot susţinut de către reclamanţi în acţiunile în justiţia română. Este, cu siguranţă, soluţia care se va da şi în problema timbrului de mediu care, sub aspect juridic, este identică.

A se lectura în special paragrafele 48 şi 50.

Colegilor judecători şi avocaţi le dorim succes, putere de muncă şi viziune europeană!

noiembrie 28

CURTEA DE APEL CONSTANŢA SESIZEAZĂ CJUE ÎN PRIVINŢA TIMBRULUI DE MEDIU

Aşa cum v-am ţinut la curent până în prezent, vă informăm că într-un dosar, Curtea de Apel Constanţa a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa timbrului de mediu. În concret, Curtea de la Constanţa va adresa următoarea întrebare Curţii de la Luxemburg: ”Se opune art. 110 din TFUE la stabilirea conform art. 4 lit. a din OUG nr. 9/2013 a obligaţiei de a plăti timbrul de mediu pentru autovehiculele de ocazie provenite din spaţiul comunitar cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare?” Mai pe înţelesul tuturor, se întreabă dacă este compatibilă cu legislaţia europeană instituirea unei taxe speciale auto la momentul introducerii în parcul auto naţional al României a unui autovehicul înmatriculat anterior pe teritoriul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

Reamintim că, potrivit art. 267 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în această privinţă este obligatorie deoarece solicitarea a fost formulată în recurs şi are o legătură indisolubilă cu fondul cauzei.

Totodată, vă informăm că la nivelul Curţii de Apel Constanţa se află mai multe dosare în pronunţare asupra aceleiaşi probleme de drept: sesizarea CJUE în privinţa timbrului de mediu.

octombrie 29

NOUTĂŢI IMPORTANTE ÎN MATERIA TAXEI AUTO. UPDATE: ÎNCHEIEREA DE SESIZARE A CCR

Aşa cum vă informam la sfârşitul lunii mai a acestui an, Curtea de Apel Constanţa a fost sesizată cu o acţiune în despăgubire ca urmare a caracterului neconstituţional al Art. XV din OUG nr. 8/2014. Luni, 27.10.2014, Curtea de Apel Constanţa a constatat admisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor normative amintite, a sesizat Curtea Constituţională a României şi a suspendat cauza până la soluţionarea excepţiei. La nivelul aceleiaşi curţi se conturează o practică de suspendare a cauzelor în care a fost solicitată în recurs sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea timbrului de mediu cu dreptul comunitar până când aceeaşi curte de la Luxemburg va da o hotărâre în cauza Manea, ce are ca obiect sesizarea Curţii de Apel Braşov în materia taxei pentru emisiile poluante în varianta iniţială, nesuspendată. Strict din punct de vedere juridic, în ceea ce priveşte fondul problemei, soluţia de suspendare este una înţeleaptă dar din punct de vedere procedural avem rezerve raportat la temeiul legal al acesteia.

Totodată, pentru cei care încă nu au aflat, vă informăm că, la 20.10.2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cele două sesizări ale aceleiaşi Curţi de Apel Constanţa cu privire la pronunţarea a două hotărâri preliminare care să statueze asupra caracterului necomunitar al timbrului de mediu, ca inadmisibile.

UPDATE: aici găsiţi încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Opinia judecătorului de fond a fost că excepţia de neconstituţionalitate este fondată, venind în acest sens cu argumente juridice pertinente suplimentare motivării ei de către parte.

mai 26

EXCEPŢIE DE NECONSTITUŢIONALITATE A ART. XV DIN OUG NR. 8/2014 INVOCATĂ ÎN FAŢA CURŢII DE APEL CONSTANŢA

Azi, 26.05.2014, Curtea de Apel Constanţa a fost învestită cu soluţionarea unei cereri în pretenţii bazate pe caracterul neconstituţional al Art. XV din OUG nr. 8/2014. Odată cu cererea introductivă a fost depusă şi excepţia de neconstituţionalitate a întregului articol amintit. Documentul poate fi găsit aici. Prin Art. XV din OUG nr. 8/2014 au fost eşalonate pe o perioadă de 5 ani plăţile aferente sumelor stabilite de către instanţe în materia taxei auto şi totodată au fost suspendate ”de drept” executările silite în această materie.

aprilie 22

CURTEA DE APEL CONSTANŢA SESIZEAZĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE PENTRU DEZLEGAREA UNEI PROBLEME DE DREPT

Fiind învestită cu cererile de recurs în dosarele 6102/118/2013 şi 8064/118/2013 dar şi cu câte două memorii pentru sesizarea ÎCCJ în vederea stabilirii dacă OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu contravine în special dispoziţiilor art. 110 din TFUE respectiv pentru sesizarea CJUE în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare care să stabilească dacă TFUE se opune reglementării privind timbrul de mediu, Curtea de Apel Constanţa a ales cea mai inteligentă soluţie deşi cele două sesizări nu se excludeau una pe cealaltă. Soluţia este inteligentă deoarece ÎCCJ se va pronunţa asupra problemei de drept cu care a fost învestită conform art. 519 şi următoarele din NCPC mai devreme decât s-ar fi pronunţat CJUE cu privire la caracterul necomunitar al timbrului de mediu dacă ar fi fost sesizată de către Curtea de Apel Constanţa dar mai ales deoarece, în principiu, CJUE se va pronunţa la sfârşitul acestei luni în cauza Nicula exact în materia timbrului de mediu şi va exista un act clar în această materie, existenţa actului clar înlăturând caracterul obligatoriu al sesizării CJUE. Prin urmare, dacă ÎCCJ se va pronunţa în sensul că OUG nr. 9/2013 ar fi conformă cu exigenţele TFUE iar CJUE va stabili contrariul, Curtea de Apel Constanţa va fi obligată să dea curs hotărârii din cauza Nicula, dată fiind prioritatea dreptului comunitar. O altă ipoteză ar fi ca ambele instanţe superioare, atât ÎCCJ cât şi CJUE să statueze că timbrul de mediu respectă exigenţele TFUE. O ipoteză interesantă ar fi cea în care ÎCCJ ar statua că timbrul de mediu este necomunitar iar CJUE contrariul. În această situaţie va trebui să se aplice principiul priorităţii dreptului comunitar în contextul în care ambele soluţii date în hotărârile preliminare ar fi obligatorii pentru Curtea de Apel Constanţa.

În final, apreciem că soluţia pe care adoptat-o Curtea de Apel Constanţa este una cât se poate de pragmatică şi aplecată spre soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzei.